In martie 1892, Brașovul consemna o premieră națională, se inaugura prima cale ferată suburbană din România: Bartolomeu – Satulung, Săcele.
Linia a fost contruită cu capital privat, în numai doi ani de către Societatea Căilor Ferate Vicinale Brașov- Trei Scaune. Se numea tren sub-urban, pentru ca nu putea fi catalogat tramvai. Deși populația îl numea „trenul galben”, el nu avea linie electrificată funcționând cu aburi la acea vreme.
Trenul avea cinci locomotive de dimensiuni mici, dar foarte aspectuase, care făceau deliciul copiilor dar si al vârstnicilor, din care, din păcate prea puțini mai trăiesc astăzi, spre a povesti despre “tramvaiul galben” brașovean.
În martie 1892, Braşovul consemna o premieră naţională – s-a inaugurat prima cale ferată suburbană din România: Bartolomeu-Satulung (Săcele). Linia trenului cu abur avea o lungime de aproape 17 km. A fost construită cu capital privat, în numai doi ani, de către Societatea Căilor Ferate Vicinale Braşov-Trei Scaune.
În 1891, poarta Vămii, situată la intrarea pe strada Vămii ( Mureşenilor, de azi ) a fost dărâmată, pentru că nu intra pe sub ea locomotiva. Pornind din gara Bartolomeu, unde exista şi o mică remiză aflată vizavi de clădirea de călători, linia urca pe strada Lungă, până în Piaţa Sfatului, de unde cobora apoi pe strada Mureşenilor, cotea la dreapta în dreptul Hotelului Aro de astăzi şi, prin actualul parc, ajungea în faţa Primăriei, unde se afla staţia Promenadă.
Din acest punct, linia cobora pe actualul Bulevard 15 noiembrie, până la staţia Schiel (denumită ulterior Ramificaţie, apoi Strungul), în Piaţa Hidromecanica, de unde se făcea legătura cu vechea gară CFR de pe Hărman, iar o altă linie se continua pe sub Dealul Melcilor, prin Poiana Honterus şi Noua, trecea prin Dârste, unde traversa la nivel calea ferată Predeal – Braşov şi, trecând prin marginea satelor Baciu, Turcheş şi Cernatu, ajungea la staţia Satulung. Linia a avut o importanţă economică deosebită pentru că din ea au fost racordate feroviar majoritatea fabricilor din zona industrială de est a oraşului.
Trenurile circulau numai ziua, cu 10 km/h în oraş si 20 km/h în afară, iar în zilele de târg trenul circula în oraş numai după ora 15. De asemenea, mecanicul putea să utilizeze fluierul locomotivei numai în cazuri extreme, în rest avertizarea sonoră fiind făcută cu clopoţelul de către şeful de tren.
în anul 1960, Regionala C.F. Braşov (proprietarul reţelei, după naţionalizarea din 1948) a desfiinţat 2 kilometri de linie de la staţia Strungul (Ramificaţie) până la intrarea în staţia Temelia – Fabrica de ciment, legătura cu Gara veche Braşov, toate liniile industriale de pe acest tronson, precum şi 8 km cuprinşi între Uzina de autocamioane şi Satulung.
Astfel s-a scris povestea tramvaiului ce unea Săcelele de Brașov, a trenului galben cum i-au spus contemporanii, ce a circulat pe străzile Brașovului timp de șapte decenii. Restul este istorie și amintire!
Dacă îți place să fii bine informat, te așteptăm în cea mai mare și activă comunitate online din Săcele pe pagina Saceleanul.ro și pe grupul Orașul Săcele.