Cea mai recenta situatie oficiala de la Ministerul Finantelor arata cam cate miliarde de euro a atras România ca fonduri europene si cate a platit la bugetul blocului comunitar in cei 10 ani de la aderarea tarii la Uniunea Europeana.
La 1 ianuare 2017, s-au implinit 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeana. Din ianuarie 2007 pana in 30 noiembrie 2016, România a primit de la Bruxelles peste 40,5 miliarde de euro ca fonduri europene nerambursabile, dar a contribuit la randul sau la bugetul UE cu aproximativ 13,6 miliarde de euro.
Astfel, rezulta un flux net pozitiv pentru tara noastra de aproape 26,9 miliarde de euro in 10 ani fara o luna, potrivit celor mai recente date disponibile la Ministerul Finantelor Publice.
Acesti bani europeni au fost alocati in doua perioade de programare: 2007-2013 si 2014-2020.
Fondurile UE atrase de Romania in cei 10 ani de la aderarea la UE
Perioada de programare 2007-2013
In perioada de programare 2007-2013, de debut pentru Romania ca membra a UE, tara a incasat de la Bruxelles peste 37 de miliarde de euro.
Din acesti bani, 2,7 miliarde de euro au fost din fondurile de preaderare, iar 34,33 miliarde euro au venit din banii alocati tarii post-aderare.
In cadrul acestor fonduri de post-aderare, cele mai insemnate au fost cele pentru:
- dezvoltare rurala si pescuit (drumuri la sate, infrastructura de irigatii, proiecte de agricultura, acvacultura, pescuit etc.): 7,73 miliarde euro – grad absorbtie peste 90%
- platile directe la hectar: peste 7,65 miliarde euro.
- fondurile structurale si de coeziune (pentru sosele, cai ferate, gropi de gunoi, canalizari, proiecte sociale, investitii ale firmelor private, proiete de cercetare, dezvoltarea institutiilor etc.) : 17,25 miliarde euro. Grad de absorbtie cu tot cu avansurile de la Comisia Europeana 89,13%, conform datelor de la Ministerul Fondurilor Europene la 30 noiembre 2016.
Fondurile structurale si de coeziune in perioada de programare 2007-2013
Perioada de programare 2014-2020
Noul Cadru Financiar Multianual al UE 2014-2020 a inceput mai greu pentru toate tarile membre, si din cauza intarzierii adoptarii documentelor necesare la nivel european.
In noua perioada de programare, tara a reusit sa promeasca totusi 3,48 miliarde euro, din anul 2014 pana la 30 noiembrie 2016, din care:
- Fonduri structurale si de coeziune: 1,35 miliarde euro – aici este insa vorba de avansuri platite de Uniunea Europeana pentru demararea proiectelor. Conform datelor oficiale de la Ministerul Fondurilor Europene, tara a inceput sa efectueze plati interne in diverse proiecte (in principal continuate din vechea perioada de programare, ca proiecte neterminate si re-fazate). Platile interne au fost efectuate folosind avansurile de UE, insa pana acum nu au fost atrase fonduri structurale si de coeziune ca rambursari de cheltuieli de la Bruxelles, avand in vedere ca cele mai mari si mai importante programe nu au inca autoritatile de management acreditate.
- Fonduri pentru dezvoltare rurala si pescuit (FEADR+FEPAM) – peste 600 milioane euro, potrivit datelor de la Ministerul Finantelor 2014-30 noiebrie 2016. In schimb, Agentia Pentru Finantarea Investitiilor Rurale a mentionat in 29 decembrie ca a primit deja rambursari de la CE in valoare de 480 de milioane de euro, la care se adaugă avans de 325 milioane de euro.
- Plati directe la hectar in agricultura (FEGA): 1,18 miliarde euro.
Aceste cifre reflecta cantitatea de bani cheltuiti, insa nu si calitatea investitiilor. La 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeana, Romania si Bulgaria tarile membre cel mai putin dezvoltate din blocul comunitar.
Conform datelor Comisiei Europene de la nivelul anului 2014, doua treimi din gospodariile din Romania rurala nu aveau toalete in locuinta, persoanele respective folosind privatele din curte.
In primii sai 8 ani ca membra a Uniunii Europene, Romania rurala, care reprezinta 46% din populatia tarii, nu a reusit sa iasa din starea primitiva in care se gasea la aderarea la UE.
In 2014, 27 % din populatia rurala era conectata la sistemul public de alimentare cu apa (92,7 % in zonele urbane) si doar 5,3 % era conectata la sistemul de canalizare (82,8 % in zonele urbane).
Conform CE, doar 34 % din gospodariile din mediul rural aveau o toaleta in interiorul locuintei, in anul 2014. Totusi, procentul gospodariilor cu toaleta in locuinta s-a dublat in primii 8 ani de aderare a tarii la UE, potrivit statisticilor.
Populatia rurala romaneasca avea si cel mai mare grad de saracie in randul persoanelor incadrate in munca, din toata Uniunea Europeana. Practic, in cazul a 20% dintre romanii din mediul rural care aveau un loc de munca, veniturile obtinute nu erau suficiente pentru a-i scoate din saracie.
“Veniturile reduse asociate cu agricultura de semisubzistenta sunt cauza ratei celei mai ridicate a saraciei persoanelor incadrate in munca din Uniunea Europeana (20 %) si o concentratie a saraciei monetare in zonele rurale (71 %)” – arata CE
55% dintre toti locuitorii zonelor rurale erau expusi riscului de saracie sau de excluziune sociala (in comparatie cu 31 % in orasele mici si suburbii si 28 % in orasele mari), in anul 2014.
hotnews.ro
Dacă îți place să fii bine informat, te așteptăm în cea mai mare și activă comunitate online din Săcele pe pagina Saceleanul.ro și pe grupul Orașul Săcele.
