Opinii: Mândria de a fi elev săcelean

In anul comemorativ “George Moroianu” la Sacele, publicam un material despre mandria locala! Multumim  Cristian Munteanu pentru cuvintele trimise!

Nu știu alții cum sînt, ca să-l parafrazez pe Creangă, dar eu, când mă gândesc la cei doisprezece ani de școală petrecuți în locurile natale, parcă îmi saltă și acum inima de bucurie.

Cu emoție de boboc am pășit în curtea Liceului Teoretic „George Moroianu”, ținînd-o pe mama de mînă, speriat de muțimea gălăgioasă ce mă înconjura. D-na directoare Butu Niculina ne-a urat „bun venit” de la un microfon gîjîit, apoi d-na învățătoare Mihai Victoria ne-a zîmbit cald patru ani, zi de zi. Am învățat să buchisesc încetișor scrisul și cititul. Rememorez cu drag clipe din ciclul primar ce au trecut ca norii lungi pe șesuri și niciodată n-or să vie iară… Chiar și clipele cînd plîngeam de ciudă că tata-mi rupea foile de la caietul de caligrafie mi se par acum simpatice, amintiri necesare în formarea personalității de elev. O îndrăgisem pe d-na învățătoare, chiar dacă ne dădea teme, și aș fi vrut să fac cu ea în continuare, dar ce puteam înțelege din sistemul educativ atunci? D-na Învățătoare, pot să mă mîndresc cu Dvs. că m-ați învățat să pășesc în primii patru ani de școală?

În clasa a V-a ne-am strîns ca puii rătăciți lîngă d-na dirigintă Benga Tatiana, mereu tînără și zîmbitoare. La fiecare oră veneau alte doamne și domni profesori. Era ciudat să vezi zilnic atîtea chipuri noi, unele mai severe, altele mai luminoase. Treptat ne-am obișnuit. Mai greu era cu matematica. Dacă n-avem înclinații realiste, o percepem doar ca pe o corvoadă necesară impusă de un minister ce ne vrea olimpici multilateral dezvoltați. Am început să descopăr în schimb frumusețea istoriei și a geografiei. Încei patru ani de gimnaziu am reușit să mă mențin, zic eu privind retrospectiv, într-un pluton al elevilor interesați de carte. Evaluarea Națională n-a ridicat nici o problemă, nici măcar la matematică. Am obținut o medie mare ce-mi permitea să merg la orice liceu în Brașov.

Am optat să încep clasa a IX-a la Liceul Moroianu mai mult din comoditate: tata mi-a spus că dacă vreau în Brașov, o să mă trezesc la 6 ca să plec la 7 de acasă și o să ajung de la școală pe la ora 3 – 4 după amiaza. Sau seara la 9, de la școlile cu două schimburi.Adică precum un muncitor de la schimbul I sau unul în ture. Mi s-a părut că sistemul educativ românesc cere prea mult de la un copil de 15 ani. Dacă noi avem 17 discipline în catalog, verișoara mea din Germania are 9-10 și un program mult mai lejer. Oare de ce la noi nu se poate? Sau nu se vrea?

Opțiunea pentru uman-filologie a fost în totalitate dorința mea. Dacă urmam sfatul părinților, ar fi trebuit să merg la Seminarul Teologic. Dar cred că tocmai așa a fosr rînduit de către destin. Să rămîn în Săcele. O singură dată, la sfîrșitul clasei a XI-a am fost tentat să mă transfer în Brașov, cînd am auzit că ni se schimbă profesorul de română. D-na profesoară, blîndă și feminină, cu care am făcut primii trei anis-a dus la altă școală, iar în a XII-a ne-a fost repartizat d-l prof. Nicolae Munteanu. S-a terminat cu visele. Am fost discriminat la propriu, căci în fiecare oră eram ascultat, verificat la temă și cu toate acestea media 8 era o performanță. Căci vreo cinci colegi au rămas pe vară și n-au intrat în bac. Abia în bacalaureat am realizat că ne-a prins bine. Seriozitatea profesorilor, deontologia profesională, dăruirea pedagogică ne-au stimulat și motivat. Spre deosebire de alți colegi care făceau naveta în Brașov și s-au meditat aproape pe tot parcursul liceului, seriozitatea lecțiilor și obiectivitatea evaluărilor m-au ajutat. Fără nici o oră de meditație, am reușit în bac cu 9,85 la istorie și 9,80 la geografie. Tata a verificat comparativ mediile de bac și listele de la colegiile de prestigiu,Șaguna și Meșotă, și mi-a spus că pot să fiu mîndru. Eram înaintea a 50 de absolvenți de Șaguna șiaprox. 100 de finaliști de la Meșotă. D-lor profesori Munteanu Gheorghe și Tănase Ionuț, d-nă profesoară Regman Szuszana, pot să mă mîndresc cu Dvs. că m-ați învățat să-mi folosesc deprinderile și să-mi dezvolt competențele istorice și geografice în liceu (cum zice ministerul în limbajul lui de lemn) ca să obțin rezultate bune?

În paralel am luat un atestat lingvistic Cambridge, pentru că d-na dirigintă Cezarina Bîlbîie ne-a învățat engleză intensiv patru ani, la fel de performant ca elevii din Unirea sau alte colegii filologice similare. Dar am absolvit și un cursECDLatestat internațional, căci școala noastră este centru de atestare în calculatoare. Ca elev la un liceu săcelean am obținut tot ce mi-am dorit fără eforturi exagerate, chiar mai mult decît alții plecați prin Brașov.

Am terminat liceul cu media 9,66 și bacul cu 9,21, primul pe liceu, avînd o medie de admitere comparabilă cu cele mai bune din județ și din țară. Doresc ca viitorii absolvenți să fie cît mai mulți cu media peste 9 ca să ridicăm prestigiul școlii noastre. Momentan sînt student bursier, anul I la Filologie, specializarea Engleză – Germană. Alți colegi săceleni, plecați la licee din Brașov, n-au ajuns la același nivel. Sînt sigur că dacă aș fi fost tentat de mirajul colegiilor brașovene, mi-ar fi fost mult mai greu să obțin aceste rezultate.

Și cu eforturi financiare serioase din partea familiei, întrucît mulți se meditează la greu să se mențină în colegiile de top. Iată avantajul de a fi elev săcelean.

Distinși profesori, vă mulțumim! Ne putem mîndri că am fost elevi la Liceul Teoretic „George Moroianu”.

 Material realizat de Cristian Munteanu, promoția 2014

Dacă îți place să fii bine informat, te așteptăm în cea mai mare și activă comunitate online din Săcele pe pagina Saceleanul.ro și pe grupul Orașul Săcele.