Având în vedere prevedererile art. 7 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare, va facem cunoscute urmatoarele prevederi legale.
Astfel, vă informăm că începând cu data de 01.01.2016 a intrat în vigoare Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal și Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală iar principalele modificări aduse în privința impozitelor și taxelor locale sunt:
Impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice se calculeaza, începând cu anul 2016, în funcție de destinația clădirii, astfel:
a) Pentru clădirile rezidențiale (clădiri folosite pentru locuit) și clădirile – anexă, impozitul se va calcula prin aplicarea unei cote procentuale asupra valorii impozabile a clădirii, cotă stabilită prin H.C.L, privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale, precum şi a taxelor speciale. Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare prevăzută în art. 457 din Legea nr. 227/2015
- Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcție de următorii factori:
- De rangul localității și zona în care este amplasată clădirea, prin înmulțirea cu un coeficient de corecție
- De anul terminării, cu 50% dacă are o vechime de peste 100 ani, cu 30% dacă are o vechime între 50 și 100 ani și cu 10% dacă are o vechime între 30 și 50 ani, inclusiv.
b) Pentru clădirile nerezidențiale (clădiri care sunt folosite pentru activități adminstrative, comerciale, de agrement , de cult, de cultură, de educație, financiar-bancare, sociale, sportive, turistice, de sănătate, s.a.) impozitul se va calcula, începând cu anul 2016, prin aplicarea, după caz, a unei cote stabilită prin H.C.L., privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale, precum şi a taxelor speciale, asupra uneia dintre următoarele valori:
a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă;
b) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;
c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă.
ATENȚIE!!! În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform celor de la punctul b), impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile calculate ca pentru clădirile rezidențiale.
- Pentru clădirile cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial. Dacă cele două tipuri de suprafețe nu pot fi evidențiate distinct, impozitul se va datora ca și pentru clădirile:
- Rezidențiale, dacă este înregistrat un domiciliu fiscal și nu se desfășoară nici o activitate economică
- Nerezidențiale, dacă este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfășoară activitatea economocă, iar cheltuielile cu utilitățile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică
Vă informăm că în conformitate cu prevederile pct. 45 lit a) din OUG nr. 50/2015 ” persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 aveau în proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă aveau obligaţia să depună declaraţii până la data de 30 mai 2016 inclusiv, conform modelului 2016 ITL 001”.
Ținand cont de prevederea tranzitorie de la art. 495 lit. a) din Codul fiscal, conform căreia, în vederea stabilirii impozitelor şi taxelor locale pentru anul fiscal 2016, persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 dețineau în proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă, aveau obligaţia să depună declaraţii până la data de 31 mai 2016 inclusiv.
În conformitate cu pct. 171 alin.(1) din H.G. nr. 1/2016 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2016 privind Codului fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în aplicarea art. 495 din Codul fiscal, persoanelor fizice care deţin în proprietate clădiri cu destinaţie nerezidenţială şi care nu depun niciunul dintre documentele menţionate la lit. a), li se calculează impozitul pe clădiri prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile.
Potrivit Legii nr 227/2015 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, a Hotararii de Guvern nr 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 227/2015 privind Codul Fiscal, in înţelesul art. 453 lit. c) din Codul fiscal, clădirile-anexă sunt clădiri care servesc ca dependinţe ale clădirilor rezidenţiale, situate în afara clădirii de locuit, cum sunt: bucătăriile, cămările, pivniţele, grajdurile, magaziile, depozitele, garajele şi altele asemenea.
Clădirile menţionate nu sunt considerate clădiri-anexă dacă sunt utilizate pentru desfăşurarea de activităţi economice.
Clădirile în care nu se desfăşoară nicio activitate sunt considerate rezidenţiale dacă aceasta este destinaţia care reiese din autorizaţia de construire.
Pentru încadrarea în una dintre categoriile de la art. 453 lit. d)-f) din Codul fiscal, se are în vedere destinaţia finală a clădirilor, inclusiv în cazul în care acestea sunt utilizate de alte persoane decât proprietarii lor, precum şi modul de înregistrare a cheltuielilor cu utilităţile. Proprietarii clădirilor vor anexa la declaraţiile fiscale orice document din care reiese destinaţia clădirii, precum: contracte de închiriere, contracte de comodat, autorizaţii de construire şi orice altele documente justificative.
În înţelesul art. 453 lit. e) din Codul fiscal, în categoria clădirilor nerezidenţiale sunt incluse acele clădiri care sunt folosite pentru activităţi administrative, de agrement, comerciale, de cult, de cultură, de educaţie, financiar-bancare, industriale, de sănătate, sociale, sportive, turistice, precum şi activităţi similare, indiferent de utilizare şi/sau denumire, fără ca aceasta să intre în categoria clădirilor rezidenţiale.
Structurile de primire turistice sunt considerate clădiri nerezidenţiale.
Clădirile sau spaţiile din acestea unde se înregistrează sedii secundare şi puncte de lucru se consideră că sunt folosite în scop nerezidenţial.
De exemplu, sunt clădiri nerezidenţiale: o clădire de birouri, un magazin, o fabrică, o clădire unde se desfăşoară activitate de asigurare, un spital, o şcoală, structuri de primire turistice etc.
Conform pct. 5, alin. (4) din H.G. nr. 1/2016, cladirile in care nu se desfasoara nici o activitate sunt considerate rezidentiale sau nerezidentiale in functie de destinatia care reiese din autorizatoa de construire.
Persoanele fizice care dețin în administrare, folosință, închiriere sau concesiune clădiri proprietate a statului cu destinație nerezidențială, datorează taxa pe clădiri.
Incepind cu anul 2016 nu se mai acordă scutire de la plata impozitului/taxei pe teren pentru suprafața de teren acoperită de o clădire, astfel că impozitul/taxa pe teren va fi datorat pentru toată suprafața deținută în proprietate/folosință, închiriere, administrare.
Dacă îți place să fii bine informat, te așteptăm în cea mai mare și activă comunitate online din Săcele pe pagina Saceleanul.ro și pe grupul Orașul Săcele.
