Surpriză politică în 1933. Unde se aflau mulți săceleni?

În numărul 2 al revistei “Plaiuri Săcelene”, apărut în februarie 1934, Victor Ion Critu făcea un “recensământ” al politicienilor cu rădăcini sau legături săcelene ce reușiseră la finalul anului 1933 să ajungă în Parlamentul României.

Autorul își exprima cu această ocazie speranța că reprezentarea numeroasă în forul legislativ ar putea să aducă un plus de susținere pentru satele săcelene. Iată ce scria atunci:

După cum vedem, în noul Parlament, elementul de origine săceleană este bine reprezentat și sperăm că atunci când se vor pune în discuție probleme care se vor referi și la viitorul acestor sate, vor fi bine susținute.

Cine sunt politicienii săceleni ajunși sus în politica anilor 1933-1934? Și câteva detalii interesante despre aceștia.

Cea mai importantă figură rămâne cea a lui Alexandru Lapedatu, om politic de rang I, membru al Academiei Române.

Guvernul îl însărcinase pe Alexandru Lapedatu (foto sus) să supravegheze drumul până la Moscova a aşa-numitului „tren al băncilor“ si depozitarea Tezaurului Romaniei. Tezaurul nu a fost returnat niciodata!

Vasile P. Sassu (foto stanga-medalion), om politic liberal, deputat, personalitate ce a deținut mai multe portofolii ministeriale precum cel de Industrie și Comerț, Agricultură sau Justiție. Iată că și în perioada interbelică exista în politică această “boală” a politicianului-ministru bun în toate domeniile.

Radu Roșculeț, deputat de Constanța. Acesta este amintit de istorici cu un moment de naivitate politică. Astfel, în data de 23 ianuarie 1950, Radu Roşculeţ a cerut unor amici din Constanţa să termine cu manifestările contra regimului actual (n.a Partidul Muncitoresc Roman – partid comunist), recomandându-le răbdare, spunându-le că era posibilă o împăcare între conducătorii actualului partid de la conducerea ţării şi conducătorii partidelor istorice. Sigur, nouă din postura de cunoscători ai istoriei și a faptelor și ororilor comunismului ne este ușor să concluzionăm. Nu judecăm aspru, doar menționam cu caracter de fapt divers politic.

Aurel Oancea, deputat de Constanța, un săcelean din Baciu ce a fost refugiat în Moldova în perioada septembrie 1916-octombrie 1918. Sigur că iubitorii de istorie recunosc perioada exilului ca fiind anii în care România s-a aflat implicată în Primul Razboi Mondial. Mulți transilvaneni au trecut munții în acea perioada pentru a se pune la adăpost de forțele austro-ungare.

Dr. I. Bordea, deputat de Brașov, medic și autor al lucrării „Serviciul sanitar al României şi igiena publică între anii 1906 — 1922″. Publicată în anul 1924, lucrarea ia în discuţie legislaţia şi condiţiile sanitare ale locuitorilor satelor României.

Gheorghe Onose, deputat în Regiunea Covurlui (astazi zona Vrancea-Galați), considerat de autor ca fiind săcelean prin alianța (căsătorie). Glumind afirmăm, că iată, și în 1933, unii bărbați erau “măritați” în ochii altor oameni.

Autorul mai mentioneaza cateva nume precum Dimitrie Belloiu sau Gh. Donose, despre care deocamdata nu am gasit informatii.

Iată deci, că satele săcelene chiar aveau o reprezentare politică puternică la nivel central.

Încheiem cu versurile lui Mihai Eminescu, tocmai aniversat la bustul poetului din cartierul Electroprecizia: “La trecutu-ți mare, mare viitor” …. Oare?

 

 

Dacă îți place să fii bine informat, te așteptăm în cea mai mare și activă comunitate online din Săcele pe pagina Saceleanul.ro și pe grupul Orașul Săcele.